Ce e atat
de greu sa-ti alegi o chiuveta? Nu sunt toate la fel?
Nici macar
nu-mi aduc aminte cine a ales chiuveta pe care o am acum in bucatarie, cu atat
mai putin considerentele care au condus la cumpararea ei.
Asta era
valabil inainte. Te mutai intr-o locuinta si chiuveta venea la pachet, era
acolo. La ce bun sa o mai schimbi din moment ce exista? Urata sau nu,
nepotrivita, chinuita, important era faptul ca exista si functiona.
Acum
lucrurile stau putin diferit.
Ne place ca
spatiul in care locuim sa fie personalizat, sa imprumute din elementele
definitorii ale fiintei noastre. Iar bucataria face parte din acest spatiu. Ne
pasa de aspect, ne pasa de functionalitati, de material, de culoare, de forma.
Deci, ce
optiuni avem?
In anii ‘70-’80 fonta era fruntea. Sper ca nu
ati uitat acele chiuvete masive, butucanoase, grele, neinspirate.
Dupa fonta,
a fost dezvoltat concepul de chiuveta din inox. Motivele? Proprietatile
intrinseci ale materialului:
-durabilitate:
perioada de garantie pentru o chiuveta din inox ar trebui sa fie undeva intre
10-30 ani. De exemplu, garantia pentru chiuvetele din inox Pyramis este de 30
de ani. Tu te duci, chiuveta ramane;
-flexibilitate:
poate fi modelata in diverse forme: chiuveta cu o cuva, doua cuve, doua cuve mari
si una mica pentru legume si fructe, chiuvete de colt, chiuvete cu picurator
drept, inclinat pentru a facilita scurgerea apei, chiuveta rotunda, patrata,
dreptunghiulara, adancimi de cuva de la 15 cm pana la 21,5 cm, colturi cu unghiuri de 90% care se
traduc prin mai mult spatiu.
Si nu in
ultimul rand pentru proprietatile septice ale materialului. Otelul inoxidabil
este singurul material acceptat in bucatariile profesionale si in spitale
deoarece nu permite dezvoltarea bacteriilor. Aliajele din compozitie
creeaza pe suprafata chiuvetei un strat pasiv, regenerabil sub influenta
oxigenului din apa.
Iar in materie de finisaje se poate opta pentru mat (brushed), lucios, texturat sau
microtexturat (anticalcar), in functie de calitatea apei si tipul de finisaj al
electrocasnicelor din bucatarie.
Dar trend-ul din
ultimii ani demonstreaza o scadere in preferintele consumatorilor a acestui tip
de chiuveta in beneficiul chiuvetelor din granit.
De la bun inceput, trebuie
sa facem o diferenta clara intre chiuvetele care arata ca si cum ar fi din
granit, asa zisul granit sintetic si cele din granit propriu-zis.
Materialul folosit
la chiuvetele din granit sintetic este acrylic, un fel de plastic. Pot arata
binisor, dar asta e tot ce obtii. Diferentele sunt usor sesizabile: cantaresc
putin, au un aspect vascos si sunt mult prea flexibile.
Compozitia chiuvetelor
din granit este 80% granit (piatra naturala) si 20% acrylic (rasini sintetice).
Prezenta acrylic-ului este perfect justificata. Granitul fiind un material
eminamente dur, este nevoie de un material complementar care sa permita
modelarea lui. Culoarea chiuvetelor se obtine prin adaugarea de particule colorate.
Pyramis utilizeaza
in procesul de productie a chiuvetelor din granit o metoda patentata
international denumita sistemul GPS. Aceasta metoda foloseste o tehnologie de
mulare a unui material compozit care se intareste singur. Avantajul unic este
distribuirea uniforma a componentelor pe intreaga suprafata a chiuvetei,
conferindu-i acesteia durabilitate, flexibilitate si un aspect natural.
Care sunt
proprietatile chiuvetelor din granit? Pe langa aspectul cald, confortabil,
placut, avem:
-rezistenta la
socuri termice;
-rezistenta sporita
la suprafete fierbinti;
-rezistenta la
substante chimice;
-rezistenta la
obiecte ascutite.
In mod categoric,
chiuvetele din acryl nu se comporta bine sub presiunea acestor factori.
Este adevarat,
chiuveta din granit este mai grea (5-12 kg), dar nu atat de grea incat sa nu o
suporte orice tip de blat.
